"Tot circul generat de reducerea temporară a salariilor cu 25% ascunde de fapt o reproiectare a politicii de salarizare în sistemul bugetar, care ne întoarce în timp cu patru ani. Acum Guvernul vine cu o nouă lege-cadru, care va anula legea 330 (legea salarizării - n.r.), dar care va avea ca bază de referinţă salariile reduse cu 25%. Nici Curtea Constituţională nu mai are ce să facă dacă Guvernul dă o lege până la sfârşitul anului care să anuleze legea 330", susţine Dumitru Costin, liderul Blocului Naţional Sindical (BNS). El a precizat că scopul legii salarizării a fost unul "nobil", acela de a pune în ordine ierarhia salarială în rândul angajaţilor de la stat, însă metodele au fost prost alese.

"Pentru legea 330 s-au folosit câte trei niveluri de referinţă pentru funcţiile din sistemul bugetar, iar acum o comisie de specialitate a folosit un etalon mai mare, de 260 de funcţii din sistem. O modificare adusă la legea 330 ar presupune un procedeu foarte complicat şi de aceea s-a decis ca noile corecţii să se facă în cadrul unei noi legi", spune Valentin Mocanu, secretar de stat în Ministerul Muncii.

Legea salarizarii din acest an prevedea ca o parte din sporurile permanente să fie incluse în salariile de bază, iar celelalte să se acorde în limita a 30% din salariul de bază. Cu toate acestea, discrepanţele salariale au ieşit la iveală mai ales la nivelul ministerelor, întrucât în continuare există consilieri sau şoferi care au venituri mai mari decât miniştrii.

"Nu toate veniturile bugetarilor au fost încadrate în noile salarii. Mai sunt alte categorii - precum stimulentele - care se acordă pe lângă salarii, acestea fiind bonusuri generate de performanţa angajaţilor", mai spune Costin.

Legea salarizării, elaborată la presiunea acordului cu FMI, a fost discutată timp de câteva luni anul trecut de sindicate, patronate şi de reprezentanţii Ministerului Muncii şi a avut cel puţin 13 variante înainte ca Executivul condus de Emil Boc să îşi asume răspunderea pe proiectul legislativ (în luna septembrie). Încă de la începutul anului s-au adus două ordonanţe de urgenţă care să ajute la aplicarea legii, una din ele specificând că nu se mai iau în calcul negocierile din contractele colective de muncă.

În cazul Primăriei din Ploieşti, de exemplu, s-au eliminat sporul pentru utilizarea calculatorului (care era de 15% din valoarea salariului) şi sporul de relaţii cu publicul (15%), negociate în contractul colectiv de muncă. "După aplicarea reducerii de 25%, am rămas cu un salariu net de 850 de lei. Au fost şmecheri, întâi ne-au inclus sporurile în salarii - inclusiv sporul de vechime - ca să fie mai mari, apoi au aplicat reducerea. Sunt angajaţi care câştigă acum 400 de lei în mână şi absolvenţi de facultate cu salarii de 540 de lei. Nu avem ce să facem, pentru că, la aşa un şomaj, nu avem unde să ne ducem", spune Laura Stanciu, consilier la direcţia buget din cadrul Primăriei din Ploieşti. Ea a mai precizat că, prin includerea sporului de vechime şi a celui de încadrare în salariu, scăderea veniturilor sale a fost de 35%.

Dacă s-ar fi aplicat corespunzător, legea salarizării ar fi trebuit să afecteze 1,4 milioane de salariaţi din sistemul bugetar şi să funcţioneze pe baza unei grile de ierarhizare în care raportul între salariul minim pe economie şi cel mai mare salariu din sistemul bugetar să fie de maximum 1 la 12, unde 12 este nivelul salarial al preşedintelui României. Pentru grila care urmează să se stabilească pentru legea salarizării din 2011 raportul dintre cel mai mic şi cel mai mare salariu va fi de la 1 la 15.

Este greu de spus dacă legea salarizării din 2011 va reuşi să-şi producă efectele, atât timp cât cei care lucrează în prezent la elaborarea proiectului de lege sunt aceiaşi oameni care la finele lui 2009 lucrau la acelaşi proiect de lege. Cu 560 de pagini, legea salarizării a fost cel mai complex pachet legislativ din ultimii 20 de ani. Noul proiect de lege a salarizării în sistemul bugetar pentru anul 2011 ar urma să fie adoptat de Guvern la începutul lunii septembrie.

Ce schimbări aduce legea salarizării din 2011

Nu se va ţine de salariile de referinţă din 2009; baza de calcul o vor reprezenta salariile diminuate cu 25%.

Nivelul salarial din 2011 ne va duce în urmă cu patru ani.

Treptele de ierarhizare nu vor mai fi de la 1 la 12, ci de la 1 la 15, acesta fiind raportul între valorea minimă şi maximă a salariului din sistemul bugetar.

Valoarea coeficientului 1 din grilă - salariul minim garantat - nu va mai fi de 600 de lei; Guvernul a propus valoarea de 640 de lei, sindicaliştii 700 de lei.

Salariile bugetarilor vor creşte cu peste 10% anul viitor, dar se va renunţa la cel de-al 13-lea salariu şi la primele de vacanţă; creşterea va fi aplicată la salariile deja diminuate cu 25%

Sursa: www.zf.ro